- sociatív
- adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociatívi; f. sg. sociatívã, pl. sociatíve
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
sociativ — SOCIATÍV, Ă, sociativi, e, adj. (Despre complemente circumstanţiale) Care arată fiinţa sau lucrul ce însoţeşte subiectul sau complementul direct în săvârşirea unei acţiuni. [pr.: ci a ] – Din fr. sociatif. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
Böhmische Sprache — (von den Böhmen selbst Czechische Sprache genannt), ist eine der 4 Sprachen, welche die nordwestliche Gruppe des Slawischen Sprachstammes bilden, u. wird unter den mittleren u. unteren Ständen des inneren Böhmens, Mährens u. Oberungarns von den… … Pierer's Universal-Lexikon
cu — prep. 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ; a) indică asocierea: casă cu livadă; b) indică conţinutul: pahar cu bere; c) indică o posesiune sau posesorul: maşinuţă cu motor; d) indică o dependenţă, o legătură: rudă cu mine; e) indică o… … Dicționar Român
disociativ — DISOCIATÍV, Ă, disociativi, e, adj. Care disociază. [pr.: ci a ] – Disocia(t) + suf. iv. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 Disociativ ≠ asociativ Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime disociatív adj. → sociativ Trimis… … Dicționar Român